Warning: Creating default object from empty value in /home/rilo2496/public_html/wp-content/plugins/cleaner-gallery/cleaner-gallery.php on line 84
Cumparatorii de produse handmade | ILoveHandmade.ro ®

aboneaza-te la RSS Feed

calatorie Romania

Wednesday, December 13, 2017

Cumparatorii de produse handmade

Adaugat de ILoveHandmade.ro ® in 12/01/2010

Pe la targuri, expozitii, sau prin bloguri, creatorii de handmade sunt intr-o continua interactiune cu cumparatorii lor. Catalina Stanciu (http://www.ankcerceiunici.blogspot.com/) ne povesteste despre experienta ei mai putin placuta cu anumiti cumparatori sau amatori de handmade.

Vom reda cu exactitate mesajul ei, pentru ca are o nota subiectiva.

“Inca o data mi s-a confirmat faptul ca handmade-ul nu este pentru toata lumea – si aici nu ma refer la cei care realizeaza aceste obiecte extrem de frumoase, ci la persoanele care cumpara handmade. In paragraful acesta ma voi referi, in primul rand, la cei care au impresia ca handmade-ul este mult sub demnitatea lor: “Adica, cum sa port eu asa ceva, draga? Un lucru facut din plastilina, sau ce naiba e, si sarma?Vai…dar eu sunt plina de aur, nu vezi?”.

Pe langa faptul ca genul asta de oameni pur si simplu nu pot intelege ce e ala proces de creatie, sunt si fuduli. Eu nu spun ca handmade-ul trebuie iubit si cumparat de toata lumea, nu asta este intentia mea, dar sa il faci pe cel care a realizat acele podoabe sa se simta prost, nu este in regula,  mai ales cand respectivul realizator de handmade este la inceput de drum.

Celor care au patit asa ceva (oameni printre care ma numar si eu) le transmit sa nu ia in seama aceste pareri si sa continue ceea ce fac chiar daca la inceput nu faci nici macar un leu.

Acum ma voi referi la unii cumparatori de handmade care nu inteleg faptul ca aceste obiecte trebuie tratate cu delicatete si ca nu le poti arunca de colo colo fara sa existe consecinte, negative, bineinteles. Ceea ce m-a determinat sa scriu articolul acesta este o intamplare recenta: tocmai vandusem o pereche de cercei, iar a doua zi ma suna clienta ca cerceii s-au rupt. Bineinteles, am intrebat-o cum s-a intamplat, si am ramas pur si simplu socata, mai ales ca eu sunt o persoana care are foarte mare grija de orice tip de bijuterii, inclusiv din metal si ma astept ca si cei care cumpara obiecte handmade sa realizeze cum sunt facute.

Ce facuse clienta mea? Pai lasase cerceii aruncati prin pat si cum s-a miscat ea pe acolo a trantit cerceii pe jos si cerceii bineinteles ca s-au rupt pentru ca erau mai deosebiti, nu aveau o forma compacta, ci erau sub forma de flori. Mai mult ce pot sa zic…. Va garantez ca eu am fost mult mai suparata si dezamagita decat clienta pentru ca stiu cat am muncit la respectivii cercei si cat de mult imi placeau.

Pentru ca imi respect clientii, i-am schimbat cerceii, desi, luat la rece, consider ca nu trebuia.

Concluzia articolului ar fi urmatoarea: atata timp cat eu respect oamenii carora le vand obiectele realizate de mine, ma astept ca si ei, nu neaparat sa ma respecte pe mine, ci munca pe care o depun. Atata tot.”

Probabil ca si voi aveti astfel de povesti, asa ca va invitam sa ni le impartasiti ;-)

Articol trimis de: Catalina Stanciu (http://www.ankcerceiunici.blogspot.com/)

Articole pe aceeasi tema...

Daca ti-a placut acest articol, aboneaza-te la newsletter aici!

Comentarii

  1. mary says:

    Imi pare rau ca ai fost nevoita sa afi ca ceva ce trebuia sa fie pe maini bune a fost distrus din neglijenta.
    Stiu ca te simti bine atunci cand vezi ca ceea ce faci tu este pastrat si ingrijit, asa ma simt cand merg acasa la prietenele mele si vad pomisorii din margele frumosi aranjati si tinuti cu grija

  2. mary says:

    Mai degraba am o parere proasta despre aur pe care nici nu-l mai port, parere care n-o pot exprima aici pentru ca ati arunca cu rosii, iar daca port ceva handmade ma simt speciala si unica :)

  3. Camelia says:

    Salutare tuturor si un nou an plin de realizari multe multe si frumoase !!!

    Cam aceeasi idee am incercat si eu sa o exprim dupa participarea la targ – ca, la noi, deocamdata, handmade-ul este apreciat doar de foarte putina lume. Si nu doar pentru ca “doamnele si domnisoarele” sunt purtatoare de bijuterii de aur sau argint, ci pentru ca pur si simplu nu stiu sa aprecieze munca depusa, ideea unei bijuterii realizate manual, o bijuterie unica de cele mai multe ori, care, vorba lui Mary, te face sa te simti speciala.
    Daca ar fi dupa reactia marii majoritati ar trebui sa ne lasam de aceasta “meserie” sau sa o consideram un hobby, iar ceea ce rezulta sa purtam doar noi sau sa facem cadou prietenilor si celor care mai apreciaza. Daca ne-am lua dupa astfel de pareri si atitudini nu ar mai trebui sa participam la niciun targ, la nicio expozitie …
    Mie una intotdeauna mi-au placut zorzonelele colorate si, pana sa descopar, in cazul meu, fimo, imi cumparam de prin diverse locuri. Acum, cand am vazut ce lucruri dragute sunt create manual, din diverse materiale, nu m-as mai duce sa dau banii pe niste bucati de plastic sau metal facute pe banda …
    Poate in timp reusim sa schimbam opinia si sa mai atragem aprecieri.

    Va doresc tuturor mult succes si sa ne revedem pe la targuri :)

    Multumim Andra si Razvan pentru facilitarea “schimbului de pareri si impresii” !

  4. Camelia says:

    Cred ca se mai cere o completare la cele scrise – “supararea” este de fapt nu ca multi nu apreciaza bijuteriile lucrate manual, pentru ca, pana la urma, fiecare cu gusturile si preferintele lui (astea nu sunt deloc de condamnat). Suparatoare este reactia lor fata de aceste creatii si felul cum te fac sa te simti sau impresia cu care ramai dupa ce se uita la produse.

  5. Si eu sunt de acord cu Camelia, supararea vine din faptul ca exista atata nesimtire pe lume. Nu iti place handmade, nu cumpara. Foarte simplu. Dar nu injosi cu buna stiinta pe cel care si-a pus o parte din suflet in acel obiect. Nu te uita la el ca la un ciudat, si nu iti exprima dispretul in gura mare. pentru ca nici el nu iti spune in fata tuturor: “Cucoana, esti o varza ambulanta, si, cu kilele alea de aur pe tine, ai innebuni orice detector de metale!”
    Problema este ca pe lumea asta nesimtitii sunt de 100 de ori mai multi decat cei cu bun simt.
    Important este sa le dam un “Ignore”(cum ar spune un prieten de al meu), sau, si mai bien, un “Ctrl+Alt+Del”, si sa nu ne facem griji din cauza lor. Sa ne bucuram de cei care ne apreciaza munca.

  6. Meda says:

    Eu privesc lucrurile cu o atitudine mult mai relaxata. Poate pentru ca am adunat cativa ani de esperienta. Stiu foarte bine ca ceea ce fac este apreciat si inteles de putini oameni. Chiar in decembrie am constat ca nici macar unele prietene nu inteleg pe deplin tot ce implica procesul de creatie al unei “simple” felicitari. Eu creez lucruri frumoase pentru ca acest proces de creatie ma implineste. Nu pastrez si nu imi leg inima de obiectele realizate si chiar nu ma intereseaza daca felicitarile/invitatiile mele ajung in cosul de gunoi.
    Cat despre clienti, am intotdeauna grija sa fie multumiti si le schimb produsele chiar daca nu au dreptate. Din pacate multi se asteapta ca din 100 de invitatii toate penele sa fie la fel ca si cum ar fi fost facute pe banda.
    Fetelor, atata vreme cat creati pentru bani sau pentru altii nu cred ca veti putea fi complet multumite. Nu zic sa nu vindeti ceea ce creati, dar nu faceti din asta un scop in sine. Cat despre “la inceput” citeam candva intr-un articol recomandarea de a nu vinde primele lucruri facute pentru ca nu sunt de o calitate foarte buna si tind acum sa-i dau dreptate.
    Am avut si eu o experienta cu o bratara fimo care s-a rupt (adica s-a desfacut unul di inelele din cupru) si din pacate nu am reusit sa mi-o repar asa ca nu am mai purtat-o. Nu am considerat-o vinovata pe creatoare, dar ma tot gandesc daca “handmade” nu ar trebui sa fie de calitate superioara produselor create industrial si uitandu-ma la ce produse se vand pe etsy ajung sa cred ca e psibil. Haideti sa schimbam si conceptia tomanilor despre handmade in primul rand schimbandu-ne noi!
    Ar mai fi multe de spus, dar devine prea lung commentul…

  7. ReeaKnitting says:

    Buna,

    Citind articolul scris de Catalina mi-am dat seama ca eu m-am protejat de astfel de evenimente. Cand m-am apucat de handmade mi-am zis : “Ceea ce creez eu este unic si pentru ca eu sunt propriul meu sef am dreptul sa imi selectez clientela.” Si chiar asa am facut. De ex : la targ a aparut un grup de femei…ahh recunosc ca sunt rasista si pot sa spun …un grup de tiganci. Din clipa in care le-am vazut mi-am spus ca nu le voi vinde nici un produs. Au inceput sa puna mana pe tot ceea ce prindeau si pentru ca iritarea mea ajunsese la o cota inalta m-am pus in fata lor si le-am spus ca nimic nu este de vanzare ca este o expozitie si ca nu au voie sa le atinga. Le-am auzit comentand dar nu mi-a pasat. Bine, asta este ceva ce poti face la un targ atunci cand vezi clientul dar in cazul unei comenzi pe net nu poti face asta.
    In concluzie, ii sfatuiesc pe toti creatorii de handmade sa isi spuna ca au dreptul sa isi selecteze clientii, pentru ca nimeni nu face handmade pentru profit mai mult decat pentru placere si cu totii punem suflet in ceea ce facem. Si voiam sa va mai povestesc ceva : intr-o zi eram in metrou si am vazut o fata care purta o caciula facuta de mine si instinctiv mi-au ramas ochii pe ea mai mult decat ar fi fost normal pentru doua necunoscute. M-a intrebat daca ne cunoastem, i-am spus ca am recunoscut caciula facuta de mine iar reactia a fost : “E facuta de tine? Eu am primit-o cadou de la prietena mea. Chiar e lucrata manual? Nu mi-a spus ca ar fi handmade…” Concluzia : chiar si atunci cand poarta lucruri despre care stiu ca sunt handmade nu le recomanda ca atare…

  8. Dacian Moon says:

    Parerea mea este ca handmade-ul este pentru oameni mai… “destupati la minte”. Cei mai multi sunt inchistati in idei preconcepute, nu isi dau seama ca o bijuterie nu este ceva, acolo, care sa arate cat de bogati sunt (cerceii de aur pe care ii primesc cand li se fac gauri in urechi si nu ii schimba pana….) ci sunt create pentru a te face deosebit, pentru a te evidentia, pentru a adauga un plus de feminitate, gratie, etc. de fapt pentru a iti accentua o trasatura de caracter pe care o doresti evidentiata. O bijuterie din aur pe care o porti de 10 ani intr-una nu are cum sa mai aiba efectul scontat.

    La targuri am intalnit ambele categorii. Este atat de placut sa vezi fetele cumparatorilor care sunt incantati de un lucrusor la care tu ai muncit cu mult drag si cu multa grija… Este lucrul care rasplateste toata oboseala unui targ.

    Dar evident sunt si oameni care nu stiu ce inseamna handmade. Ni s-a intamplat de cateva ori sa ne ceara “3 seturi asa” sau sa ne intrebe de unde le importam… dar nu a fost din rea vointa ci clar din ne-stiinta.

    Celalalt gen de oameni “fitosii” imi displace prin natura lui :D Sunt cei care privesc ostentativ in alta parte. I-am vazut luni la Mall Cotroceni. Daca intre tine si ei nu este o vitrina si nu scrie pe ea un nume de firma cunoscut… nu pot privi. Chiar daca aveam lucruri frumoase, din materiale potrivite (swarowsky, perle de cultura, pietre semipretioase, argint…) nu conta pentru ca efectiv nici nu vedeau ce era acolo. Evident ca m-am enervat dar mi-a trecut :D Concluzia: NU HANDMADE-UL NU-I PENTRU TOTI OAMENII… si e foarte bine ca este asa. Oricum, unii sunt prea ingusti la minte pentru a putea intelege ce inseamna sa creezi ceva. Dar in primul rand pentru noi si apoi pentru oamenii care iubesc handmade-ul si pentru cei care nu stiu “cu ce se mananca”, dar le place, trebuie sa continuam sa facem toate aceste lucrusoare micute dar care au darul de a insenina ziua si a aduce un zambet :)

  9. anca says:

    Imi pare bine ca articolul pe care l-am scris a starnit ceva comentarii…a fost scris intr-un moment de frustrare si trebuia sa imi scot sentimentul asta din sistem. Data viitoare sper sa scriu ceva pozitiv. :)

  10. Fimolicious says:

    Anca, nu te supara. Asa sunt oamenii…. Mie mi s-a intamplat sa vrea produsul inlocuit dupa cateva luni… pentru ca se stricase acul de la brosa. Adica o chestie care nu tine neaparat de modul in care am realizat eu produsul sau de felul in care am prins acul de brosa. Am acceptat, pentru ca vreau ca toata lumea sa fie multumita….
    Referitor la reactii, cea mai haioasa, pe care cred ca o stie si Dacian Moon, de la targul de la Cafeneaua Actorilor din Parcul Tineretului (primul nostru targ), a fost a unei domnisoare, care a petrecut mai bine de 2 ore in targ si care a spus ca sunt frumoase bijuurile noastre… dar ca poate sa isi faca si ea… Culmea este ca a spus acelasi lucru si despre niste frumoase obiecte din sticla de Murano…. al caror proces de fabricatie implica temperaturi de coacere de 900 grade Celsius, in cuptoare speciale… Eheeeee, uite d-aia n-are ursul coada! Pentru ca lumea nu intelege cum se fac, in cat timp si asa mai departe.
    Insa nu trebuie sa ne descurajam, pentru ca din fericire, sunt destui oameni care apreciaza lucrurile facute manual, chiar daca nu si le cumpara in mod curent. De exemplu, noi am facut pentru nunta unor prieteni, marturii personalizate din fimo. Adica diverse accesorii pentru fete si baieti, diferite pentru fiecare in parte. Au fost foarte foarte apreciate, lucru care ne-a dat un mare “boost” de incredere si energie.
    Le multumim tuturor celor care ne sustin, fie ei consumatori, fie creatori de handmade, si nu ne lasa sa cadem in galeata cu dezamagire :)
    Spor la treaba si succese in continuare!

  11. Camelia says:

    Cred ca sunt mai multe persoane carora le pare bine ca ai scris articolul si rau ca ai avut parte de momente care sa te determine sa il scrii. Dar, asta este, se mai intampla si din astea… important este cum trecem noi peste si sa invatam ceva din ele.

    Iar referitor la ce spunea Meda – ca nemultumirile si supararea pot veni si din faptul ca “am mesteri” pentru a vinde sau pentru altii si nu pentru noi, eu una pot sa spun ca nu este asa – adica am inceput sa modelez fimo din curiozitate, m-a incantat ceea ce a rezultat, apoi le-a placut unor prietene si le-am facut si lor si tot asa. Iar la targ (singurul de altfel pana acum) am fost pentru participarea in sine si din curiozitate. Am avut parte si de sentimente placute date de unele incantari si aprecieri, dar si de dezamagire data de unele reactii … Dar daca voi mai avea ocazia, voi mai participa. Cred ca mai degraba supararea si dezamagirea apar din “legatura” cu obiectul decat din “pentru cine/ce” il faci.

  12. Am si eu experiente de tot felul, de la targuri, una destul de proaspata: s-a apropiat de standul meu o tanara de aprox. 16 ani, cu ochii sticlind a placere, insotita de tatal ei, s-a uitat mai atent la o anume chestie, exprimandu-si dorinta s-o cumpere. “Domnul” respectiv si-a exprimat si el aprecierea, in gura mare, ca sa aud:” hai draga si ia-ti de la magazin, nu da banii pe toate kkaturile!”. Mai dureros este ca si in randul nostru, al celor care creeaza, exista animozitati, comentarii lipsite de bun simt si tendinta de a subaprecia munca altora. Tot la acest targ, una dintre vecinele de stand, intr-o discutie despre fimo, uitandu-se pe standul meu, pe care aveam si piese din fimo, s-a uitat cu o sila imensa si cu un rictus care spunea tot, comentand:”eu nu mai lucrez demult cu asa ceva”. Parerea mea, dragi confrati, este ca, nu conteaza materialul cu care lucram, lemn, noroi, paie, coji, perle,ametiste,… ci produsul final si simtul artistic cu care e facut. Nu numai pietrele semipretioase puse pe sarma sunt valoroase. Eu lucrez cu orice fel de material si nu am prejudecati. Tot ce are ca rezultat incantarea ochiului si e migalit cu har ar trebui apreciat.

  13. Fimolicious says:

    Good point, Artemiza!

  14. Lollyrot says:

    A fost o experienta cu parti bune si rele . Tu ca si creator esti fericit cand vezi ca cineva isi da interesul de a cumpara si a purta acel accesoriu facut de tine,insa conteaza foarte mult cine il cumpara ! E ca un tablou ,nu poti sa vinzi tabloul unui tip ce sta ca colt si trage pe nas toata ziua …pentru ca nu pretuieste acel lucru facut de tine ci se gandeste doar la ce profit i-ar putea aduce lui pe viitor in cazul in care s-ar gandi sa-l vanda. Pana la urma nu mai tine de tine ca acel client nu a avut grija de accesoriu o data ajuns in posesia acestuia e problema ei daca are sau nu grija de ele. Insa frumusetea sta in calitatea si povestea produsului ..mai ales cand vine vorba de handmade.

    Hugs!

  15. ADArt says:

    Ma bucur ca s-a adus in discutie subiectul pentru ca si eu ma las uneori purtata de sentimente negative, dar imi trece repede :) .

    Sincer pe mine toate pataniile cu astfel de clienti nu fac decat sa ma motiveze sa merg mai departe :) . Cred foarte mult in ceea ce fac si in valoarea macar artistica a produselor pe care le creez si atata timp cat inca mai exista oameni care sa le aprecieze, atata timp cat o sa mai aud “vai ce obiect frumos” chiar si din partea unei singure persoane cu siguranta nu voi renunta…..

    Si ar mai fi ceva: a face aceste bijuterii are un impact pozitiv asupra psihicului meu, pot exprima sentimente care se cer exprimate indiferent daca rezultatul place cuiva sau nu, deci nu ma pot opri indiferent ce se intampla.

    Capul sus fetelor! Creatiile voastre au valaore si sunt frumoase :) !

  16. Dacian Moon says:

    Cat despre parerea unor “handmaderi” despre lucrul cu anumite materiale… pot sa le spun foarte sigur ca poti face ARTA cu orice material. Totul tine de inspiratie, grija, munca si talent. Mult mai putin de material… sa nu uitam ca oamenii au inceput sa creeze “arta” prin scrijelituri in pesteri, prin picturi cu ocru amestecat in grasime… Ca au facut lucruri care au rezistat milenii din cele mai neinsemnate materiale… Iar sintagma respectiva “eu nu mai lucrez de mult cu asa ceva” spune destule si singura. De exemplu eu folosesc orice material care mi se pare potrivit pentru ideea pe care vreau sa o exprim. Pentru ca scopul in sine nu este catusi de putin folosirea materialului ci obiectul finit. Cu cat exprima mai bine ideea de la care a pornit (sau spre care a evoluat) cu atat e mai valoros. Ca poti sa faci lucruri minunate din materiale simple – de exemplu hartie, si poti sa faci lucruri care sa nu spuna nimic din swarovsky.

  17. anca says:

    Este adevarat ca ceea ce facem noi nu are, de cele mai multe ori, nici o legatura cu banii, ci facem lucrul asta pentru ca suntem pasionati de el. Eu simt acelasi lucru ca si Adart, adica realizarea acestor mici obiecte si pictatul au pentru mine un efect pozitiv si nu as putea sa ma opresc indiferent de ce s-ar intampla; familia mea chiar rade de mine ca atunci cand o sa ajung la varsta a treia o sa am peretii captusiti cu cercei :) )). Si, de asemenea, sunt de acord cu artemiza-design ca nu conteaza din ce sunt facute produsele, atata timp cat eu simt ca omul respectiv a reusit sa scoata din mintea lui ceea ce si-a propus.

  18. bornblonde7 says:

    Ma bag si eu: deocamdata intru la categoria “cumparator de handmade” si mi-as dori sa ajung la “creator” – poate ca e mai bine sa fie fiecare multumit de ceea ce face : e un act creator ! Si cine nu apreciaza, poate ca nu merita ! Sau ii lipseste circumvolutiunea care l-ar face sa inteleaga……. E asa de mare satisfactia de a vedea o minunatie noua………..

  19. gariana says:

    Eu am intrat in lumea handmade de aprox 1 an. Si pot spune ca sunt dependenta de ea. La inceput mi-a fost “frica” de reactia clientilor. Daca n-o sa le placa? Atunci le voi purta eu :) . Dar am avut norocul sa am parte de clienti de nota 10. Comenzile online au ajuns la purtator, iar pe la targuri(3 la nr.) am urmarit reactia lor ( au zambit…m-am bucurat cand nu se puteau decide intre 2 produse…ba chiar cineva nu s-a putut desprinde de pictura de pe rochita, chiar daca, croiala nu o avantaja). Pot spune ca am fost o norocoasa. Le multumesc. Iar celor care nu stiu sa aprecieze munca depusa…orele pierdute la cozile de la posta…celor care uita de bunul simt atunci cand isi exprima parerea fata de o lucrare pe care n-o intelege…le doresc cumparaturi placute in magazinele gen “orice produs la 38 lei”.

  20. iorga claudia says:

    Buna, sunt Claudia am intrat in lumea hadmade de foarte mult timp insa nu am reusit sa particip la nici un targ daca cineva vrea sa vada creatiile mele poate intra pe KlaudiaBlog, va astept cu tot dragul, as vrea sa particip si eu la un targ dar nu stiu cum se procedeaza astept sfaturi de la voi, colaborez chiar si cu cei care vor sa cumpere sau cei care vor sa invete.

  21. Dacian Moon says:

    Buna, pune adresa completa a blogului. Vezi ca atunci cand trimiti mesajul ai un spatiu pentru adresa site-ului. Altfel nu vom putea intra :)

  22. Dora says:

    Am patit si eu sa simt umilinta, din partea unor doamne accesorizate cu aur.
    Nu am participat la niciun targ hand-made.
    Intr-o zi mi-am luat colierele si bratarile din margelute impletite in fel si fel de modele, in toate culorile curcubeului, impachetate fiecare si m-am prezentat la o institurie, la un birou unde lucrau mai multe functionare.
    Dupa ce mi-au rascolit toate lucrarile, scotandu-le din ambalaje, probandu-le (am tacut desi nu-mi convenea, ale avand scris pe spatele ambalajului lungimea) pe fiecare in parte, una dintre aceste bugetare , agitandu-si colierul din aur, privindu-ma cu nasul pe sus mi-a zis chiar asa “eu oricum nu cumpar, ca am bijuterii din aur”
    Mi-am strans linistita lucrusoarele la care lucrasem ore-n sir, zi sau noapte si-am plecat. De atunci n-am mai trecut pe acolo :(
    Alta data, tot asa, la alta institutie. Una din functionare a dat veste ca am venit cu ‘bijuterii”. Aveam si din fimo si pietre semipretioase.
    O doamna a venit repede si m-a intrebat “ati adus aur ?” nu, raspund hand-made, unicate, cu cutare si cutare…”a !” si-a plecat.
    Eu n-am nicio bijuterie din aur si, chiar daca mi-as permite, nu mi-as cumpara asa ceva.
    Un lucrusor hand-made pentru mine si poate si pentru voi, are o valoare mult mai mare decat o bijuterie din aur, prelucrata industrial, in mii de exemplare absolut identice, nepersonale.
    Ai dreptate Dacian Moon ” HANDMADE-UL NU-I PENTRU TOTI OAMENII”.
    E pentru cine are simt artistic, respect pentru creatie si lucrul de migala, pentru cei ce doresc sa aiba ceva unic si original.
    Va felicit pe toate, ma bucur ca va reintalnesc aici si va doresc vanzare spornica, la clienti cu respect :)

  23. gariana says:

    Bijuteriile tale iti vor fi recunoscatoare ca n-au ajuns pe mana acestor “dudui” :)

  24. Mary says:

    inebunesc cand aud lumea… daca nu e aur nu cumpar
    eu am o parere dezolanta despre aur
    adika ala de vinde cdartofi in piata are aur de poti plimba cainele cat e de gros la gat , si sa am si eu la fel? never in afara de verigheta si cateva bijuterii care au fost ale mamei nu port
    si cand vezi toti tiganii plini de aur si de.. burti ca nu-ti dai seama ca cantareste mai mult… iti vine sa arunci aurul cat colo

  25. Biba Bijoux says:

    E greu sa educi oamenii care considera aurul un statement. Adica pentru ei aurul este felul in care isi exprima valorile (pseudovalorile in traducere libera) si pe langa asta pt ei aurul este o invetitie. Si ati fi surprinsi sa vedeti ca nu numai prostii si taranii poarta aur, dar si oamenii culti, educati refuza cu orice pret sa renunte la el. Alta explicatie nu gasesc si oricat as incerca sa gasesc un plan cu care sa demontez atasamentul asta fervent la bijuteriile de aur, tot nu reusesc. Citisem mai demult ca pentru o confectionarea unei verghete de aur se foloseste un litru de cianura si o tona de apa!!!
    Si stiu ca e greu cand incerci sa arati ceva nou, frumos, stilat unui popor care citeste click si cancan si care se uita la seriale cu urlete si injuraturi. Ideea e sa incerci in viata, pe cat posibil sa te feresti de genul asta de oameni, sa-i eviti, sa-i ignori si sa te inconjuri numai cu oameni frumosi, care au aceleasi valori pe care le ai si tu. Sunt multi, dar nu ies la suprafata pentru ca nu sunt stridenti :)

  26. mary says:

    o tona de apa
    pfffff mai salvan noi natura si economisim apa…. de joi pan’apoi
    voiam sa injur , am facut-o in gand pentru ca aici nu am voie
    habar nu aveam de lucrul asta. stau si ma gandesc… oare cata apa se consuna la lanturile alea de juma de kil?

  27. Elena says:

    Va salut si va spun din start ca va respect munca! Asta pentru ca o cunosc :) Si eu sunt creator handmade de 1 an si jumate dar inca nu m-am obisnuit cu acele cometarii rautacioase de genul: “vai sunt prea scumpe”, “lasa fata ca de-astea-ti fac eu cate vrei”, “sunt stifturi….” etc. De fiecare data ma enervez (chiar daca nu se merita) si foarte rar ma abtin sa nu raspund. Insa dupa 3-4 astfel de persoane apare si un client incantat de munca mea care apreciaza si pleaca bucuros dupa ce si-a achizitionat o pereche de cercei sau o brosa, lucrate cu atat drag. Pentru bucuria acestora cred ca merita sa-i suportam si pe necunoscatori :) Pana la urma, nu e vina lor. Traim intr-o tara in care arta nu este apreciata la adevarata ei valoare.

  28. Leti says:

    Eu din fericire m-am confruntat doar cu “vai ce frumoase sunt,ce pacat ca nu port” .

    Insa stiu sigur ca daca as fi auzit cateva din emanatiile din putul gandirii limitate enumerate mai sus……as fi ripostat.Si cred ca si destul de dur.

    Atata timp cat eu nu-mi spun parerea in magazinele cu “haur” (in care , ce e drept , nu intru decat daca sunt cu cineva si insista sa intram) astept,de fapt pre-tind acelasi lucru si de la ceilalti.

    Consider ca “Clientul nostru ,stapanul nostru” are niste limite.Si pentru un inel sau un cercel vandut,nu trebuie sa inghit orice.

    Produse frumos lucrate si atent finisate,un comportament respectuos si adecvat sunt tot ce sunt dispusa sa ofer,in cazul in care sunt tratata la fel.

    Insa ar fi bine sa constientizam ca o parte din motivele care cauzeaza aceste reactii, le “furnizam” chiar noi.In sensul ca am vazut deja atatea produse “handmade,unicate si originale” deloc diferite de mult dispretuitele si hulitele “chinezarii” incat si potentialii cumparatori au si ei dreptate.

  29. George says:

    Romania este mult in urma majoritatii tarilor. La noi (Vancouver) lumea alearga dupa obiecte artizanale, care sunt mult mai scumpe decat obiectele produse in masa. Capul sus, si nu lua in seama. Oamenii de genul asta, chiar daca sunt ei plini de aur, sigur au pamant sub unghii. De obicei, ei sunt prima generatie de parveniti.

  30. MONICA says:

    BUNA ZIUA,AS AVEA NEVOIE DE AJUTORUL VOSTRU…DACA PUTETI…AS VREA SA COMERCIALIZEZ SI EU PRODUSE HANDMADE DAR NU STIU UNDE SAU CUM.SUNT INCEPATOARE DAR PRIETENII SI FAMILIA SPUN CA AM TALENT LA ASA CEVA.AM FACUT TOT FELUL DE DECORATIUNI,MAI MULT PENTRU CASA,NU BIJUTERII.BRAZI DECORATI DOAR CU DECORATIUNI FACUTE DE MINE,ACCESORII PENTRU DRAPERII SI PERDELE..ETC…CUM AS PUTEA SA-MI VAND PRODUSELE? MULTUMESC

  31. Dacian Moon says:

    Buna, cel mai simplu este sa iti faci un cont pe http://www.breslo.ro si sa le vinzi acolo. Al doilea pas ar fi sa iti faci un blog de prezentare cu lucrurile pe care le faci, descrieri, poze, preturi si adresa de email ca sa se poata face comenzi.
    Mult succes :)

  32. Mary says:

    Sunt de acord cu tine, si eu am facut cercei, tablouri si unii oameni pur si simplu mi-au ras in fata si nu au conceput ideea de a purta asa ceva sau de a da o anumita suma pe un tablou. Foarte urat din partea lor si nu denota decat faptul ca sunt foarte limitati in gandire si dau dovada de lipsa de bun simt si respect fata de oameni care chiar merita.

  33. denisa says:

    sunt multi care nu apreciaza. multi spun eh mare chestie, dar e munca. si in plus nu sunt obligati sa cumpere, ce ma enerveaza e ca, comenteaza aiurea. adica eu una daca intru pe un site si nu.mi place ceva ies pur si simplu, dar unii sunt atat de frustrati incat nu pot sa taca, si mai ales ca ei nu sunt in stare sa faca nimic, decat sa comenteze.

  34. Anton Maria says:

    da,si eu sunt iubitoare de arta si lucruri handmade si sunt de acord ca nu toata lumea iubeste asta dar noi producem din dragoste si puem multa pasiune.Si eu incerc sa vind aceste produse dar numai intre prieteni de nadejde si care stiu ca apreciaza asta.

home | top