Warning: Creating default object from empty value in /home/rilo2496/public_html/wp-content/plugins/cleaner-gallery/cleaner-gallery.php on line 84
Handmade-ul: hobby, moft sau afacere?! | ILoveHandmade.ro ®

aboneaza-te la RSS Feed

calatorie Romania

Wednesday, December 13, 2017

Handmade-ul: hobby, moft sau afacere?!

Adaugat de ILoveHandmade.ro ® in 12/04/2010

Acum ceva timp, Florentina (http://de-bonton.blogspot.com/) ne-a scris un mesaj foarte sincer si simplu despre intrebarile pe care si le pune ea, cu privire la pasiunea sa pentru margelit.

Daca nu sunt artist de meserie inseamna ca ceea ce fac este un moft? Daca vreau sa imi vand produsele inseamna ca nu ma intereseaza decat profitul? Daca nu le dedic 24/24 inseamna ca reprezinta doar un hobby? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile cu care probabil se confrunta majoritatea  artizanilor.

O parte dintre voi, cei care ne cititi, sunteti artisti, absolventi sau studenti la Arhitectura, Arte Plastice, Design si alte specialitati ce te invata cum sa te alegi, sa combini si sa lucrezi diverse materiale. Ceilalti sunteti pur si simplu pasionati de frumos, de culoare si textura si care poate din intamplare ati inceput sa va jucati cu margele, fimo sau tesaturi si a iesit ceva frumos.

Oricum ar fi, cu totii ati stabilit probabil “locul” acestei activitati: Este hobby, este o afacere…sau un simplu moft?

Daca ar fi hobby, ar insemna ca lucrati pentru a va relaxa, pentru voi si pentru prieteni.

Daca ar fi afacere, ar insemna ca lucrati pentru profit si eficienta…usor robotic.

Daca vorbim despre un simplu moft…ar insemna ca e ceva trecator, cu o doza foarte mare de ambitie.

Parerea mea, este ca singura varianta de succes este undeva la mijloc intre cele trei.

Adica trebuie sa fie un hobby ca sa creezi cu drag si sa te pasioneze ceea ce faci. In egala masura ai nevoie si de ambitia unui moft, pentru ca in felul acesta nu te vei da batuta atunci cand ceva nu iese asa cum trebuie sau cand feedback-ul nu vine atat de repede sau nu este pozitiv. Sa nu uitam nici ca ceea ce facem trebuie sa aiba o utilitate finala, sa fie admirat, purtat si de ce nu, cumparat de cineva. Profitul este si el un feedback pentru calitatea si utilitatea produselor tale si adeseori te motiveaza sa perfectionezi ceea ce faci.

Voi cum va considerati creatiile? Hobby, moft, afacere…sau toate la un loc?

Articole pe aceeasi tema...

Daca ti-a placut acest articol, aboneaza-te la newsletter aici!

Comentarii

  1. ADArt says:

    Perceptia mea este putin diferita. Cred ca ceea ce facem este mult prea complex pentru a fi incadrat atat de usor intr-o categorie sau alta. Parerea mea despre subiect este foarte bine exprimata de o “vorba” pe care am citit-o odata:

    Daca vrei sa fii fericit gaseste ceva ce-ti place sa faci atat de mult incat ai face pe gratis. Apoi fa acel lucru atat de bine incat lumea sa fie dispusa sa te plateasca pentru asta :) .

    Si inca ceva: eu fac ce-mi place, ceva ce-as face gratis si sunt platita pentru asta…nimic robotic….dar profitabil ;)

  2. Codruta says:

    In loc de moft i-as spune pasiune, pentru ca vad moftul ca pe ceva trecator, iar pasiunea ca un foc ce tine mult si trece peste perioadele mai putin dragute.

    In general toate incep ca un hobby si cum spunea ADArt, raman asa doar ca in plus e cineva interesat de ceea ce faci si dispus sa plateasca.

    felicitari pentru tema propusa,
    o zi minunata

  3. Meda says:

    Pentru mine e foarte simplu raspunsul: a inceput intamplator (aveam nevoie de invitatii pentru nunta si am preferat sa-mi cumpar eu imprimanta si hartie sa mi le fac singura (acum 6 ani nu era la moda si nici nu stiu de ce am ales varianta asta). Apoi am mai facut invitatii pentru un prieten (gratis, doar cu costul hartiei, ca daca tot aveam cerneala in imprimanta….). Nu stiu cand s-a transformat in hobby, dar la un momet dat m-am gasit facand felicitari si schimbandu-le cu alte fete pasionate de asta din SUA.

    La cerere am inceput sa mai fac cate o rama pt. bebe, albume, invitatii, si din banii acestia putem sa-mi cumpar mai multe materiale (aici e tot hobby).

    Prin ultimul an de facultate (ISE) in loc de lucrarea de diploma, eu faceam invitatii pentru banchet si diplome de absolvire. Atunci am stiut ca e mai mult decat un hobby si m-am decis sa o transform in cariera. In toamna am mers direct la pictura, iar dupa 2 ani am renuntat la locul meu de munca in domeniul web design pentru a face invitatii handmade (nu 12 ci chiar 20 ore pe zi). Acum e o mica afacere.

  4. Foarte frumos ce ati spus…intradevar daca nu punem pasiune (in orice activitate, dar cu precadere in creatie) atunci va rezulta ceva fad si fara ecou in sufletul celor ce vor folosi ceea ce facem. Insa ca sa trecem la “nivelul urmator” trebuie transformat in ceva profitabil…

  5. Loriana says:

    ADArt, “vorba” ta e minunata, si tare adevarata. Ca sa iasa ceva deosebit, trebuie sa pui si putin suflet in compozitie. Si asta nu o poti face daca nu iubesti produsul care iese din mainile tale.
    La mine a inceput ca o provocare (hai sa fac sapun natural pentru fetita mea…), a continuat ca un hobby (…si pentru noi, si pentru familie, si pentru prieteni…), si intr-o zi m-am trezit ca am multe, multe sapunuri prin casa, si ca toti cei care le folosesc sunt incantati de ele. Si asa am inceput o mica afacere. Pasiunea da dependenta, si fac mereu sapunuri de drag. Normal ca atunci cand le vand vreau sa scot contravaloarea materialelor, si ceva in plus, pentru a avea fonduri sa incerc alte traznai, sa cumpar alte materiale, sa inventez alte retete…sunt un fel de drogata…de handmade :)

  6. Tatiana says:

    ADArt ai spus ceva superrrrrrr!
    si inca ceva imi plac creatiile tale.

  7. felicitarile mele celora care au curajul sa isi indeplineasca visul fie el si un simplu moft :P o secunda de stralucire tot vor avea!si mai ales celora care muncesc si mai mult dincolo de moft si pasiune si realizeaza creatii de care toata lumea se bucura si le apreciaza si valoarea si originalitatea lor nu poate fi contestata,este unica si irepetabila….. si la mine a inceput din intamplare ca sa spun asa si inca sunt la faza de experiment adica reinventez roata cum mi-a zis cineva hehe, dar imi place ceea ce fac si sper in timp sa descopar ca nu e ceva trecator cum ar fi un simplu moft….si sa pot sa ii acord mai mult timp astfel incat daca am cu ce :) sa devina de ce nu o afacere cu profit…atat cat flacara pasiunii va arde in inimioara mea…si sa ne intalnim la cat mai multe ocazii si nivele de acum inainte multa inspiratie si putere de munca va doresc si cel mai important multa sanatate!!

  8. Mihaalex says:

    Draga ADAart…m-am regasit in mesajul tau si nu cred ca as fireusit sa spun mai mestesugit ce simt atunci cand lucrez/pictez. Ce pot sa spun despre cum percep eu aceasta pasiune: pe mine la inceput (si acum dar nu integral) ma inspirau oamenii pentru care realizam o lucrare. Cele mai reusite creatii ale mele au fost relizate pentru persoanele pe care le cunosc cel mai bine si imi sunt cel mai drage.
    Toata lumea ma intreaba de unde imi vin ideile…modelele…combinatiile, e bine nu vin de la mine sau din interiorul meu, eu simt ca vin de la cei din jurul meu :) , de la pasiunile lor, de la preferintele lor. Cel mai mult imi place cand cineva imi da o tema, dar nu ma ingradeste cu multe detalii ci ma lasa pe mine sa conturez ideea. E minunat sa incepi ceva fara sa stii cu siguranta cum va arata in final si pe parcurs ce lucrez sa se contureze…sa se lege…ca si cum altcineva iti conduce mana.

    Foarte fumoasa dezbaterea, felicitari ILoveHandMade pt acest subiect!

  9. Dacian Moon says:

    Din punctul meu de vedere handmade-ul nu este un moft, este cu siguranta un hobby – daca prin hobby intelegem un lucru facut cu pasiune si foarte mult drag. Faptul ca si vand ceea ce fac nu inseamna ca alerg dupa profit ci ca apreciez fiecare privire fericita atunci cand cumparatorului ii place ce a luat si ca incerc sa fac in viata ceea ce fac cu pasiune si chiar incerc sa ma sustin din asta.
    Scoala pe care o termini nu iti garanteaza neaparat ca esti artist sau nu. Eu, de exemplu, am terminat informatica la universitate. Am invatat limbaje de programare :) Singura am invatat sa fac aplicatii multimedia. Ar trebui sa ma supar acum ca majoritatea oamenilor folosesc un calculator?! Ar trebui sa spun ca e un moft? Nu, este ceva util.
    Unii oameni isi descopera vocatia mai tarziu (altii niciodata…)
    In ceea ce ma priveste intotdeauna am fost o persoana creativa, atrasa spre arta. Inclusiv in meseria mea am imbinat acest lucru deoarece fac cd-uri educationale pentru copii, pe scenarii (povesti) scrise de mine.
    Important este sa ai curajul sa faci din ceea ce iti place un mod de viata. Sa le imbini armonios.

  10. Şi eu felicit echipa Ilovehandmade pentru tema aleasă, în fapt, cred că tocmai ideea că handmade ar putea fi perceput drept un moft, ne-a intrigat, şi-aşa am intrat în discuţie.
    Handmade este deja un fenomen artistic de amploare, european şi mondial, la noi a apărut de dată recentă, asta doar dacă nu mergem puţin la rădăcinile lui. Eu cred că reprezintă dorinţa de regăsire a inocenţei pierdute, într-o societate industrializată, robotizată, mecanizată, unde totul se fabrică în producţie de serie. Regăsirea unicităţii, asta căutăm toţi, pentru că de fapt suntem fiinţe unice şi irepetabile, dar societatea deseori ne forţează să intrăm în tipare, iar dacă nu vrem, ne sancţionează. În artă, este evidentă dorinţa de unicitate, de individualitate, recuzarea copiei, a plagiatului. Şi în societate ar trebui să fie un deziderat, dar asistăm la branduri copie de peste ocean, la sărbători preluate – Valentine’s Day, şi alte tot felul de năzbâtii implementate de massmedia, ca să folosesc termeni din moda zilei, elemente în care nu ne regăsim. În handmade, nimeni nu-mi comandă ce să mi se pară frumos, ce să-mi placă, şi ce nu. Sunt liberă să aleg, să combin şi să tot combin până găsesc forma perfectă. Ştiu, perfecţiune, propriu-zis, nu există, dar uneori te afli atât de aproape de ea, încât nu-ţi rămâne decât s-o admiri şi să te bucuri, să-ţi umpli sufletul şi ochii de ea, şi s-o iei mâine de la cap, pentru că vrei să retrăieşti sentimentul. Asta, din punctul de vedere al creatorului de handmade. Cât priveşte cumpărătorul de handmade, plăcerea şi bucuria pe care ţi-o dă un obiect handmade funcţionează la fel, plus că ai şi certitudinea creerii lui de mâna unui om care a pus suflet acolo, nu de o maşină neînsufleţită.

  11. gariana says:

    La mine totul a inceput de la o astrograma :) Am devenit dependenta de “a crea”. Imi doresc sa-mi pot permite sa fac doar ceea ce-mi place. Ma enerveaza faptul ca nu am timpul necesar sa pun in practica toate ideile care-mi vin, pe care uneori le mai si uit(din cauza varstei:)). Incerc ca produsele sa fie accesibile, bucurandu-ma mai mult faptul ca el place si mai putin ca e profitabil. Sper sa pot crea toata viata pentru fericire.

  12. Artadora says:

    Eu lucrez din vocatie, din placerea de a crea, de a face ce-mi place :) Daca-mi vin idei nu-i pacat sa le las sa se destrame ? Uite, acum fac figurine magneti de frigider (modelaje din fimo, matrite, figurine turnate din ipsos si/sau ceramica, pe care le pictez, lacuiesc, le atasez magneti), chestiute inutile in vremurile de azi pot zice unii, sau atragatoare ca magnetii pentru altii :D
    Pana sa apuc sa le pun pe piata cred ca o sa le daruiesc :)

  13. Cristina G says:

    Mda… La inceouturile mele in ale mesteritului, a fost doar un hobby…de fapt, o maniera de relaxare, de care aveam foarte multa nevoie atunci. Ma jucam, uitam de mine. Am vazut ca se poarta blogurile, mi-am facut si eu unul. Si asa am inceput sa vand. Adica sa mi se solicite sa vand ce fac. Mi-a placut, de ce sa nu recunosc. Apoi, multi dintre cei care imi vizitau blogul, sau care vedeau ce postam pe forumuri, au inceput sa ma acuze, ca ce lucram eu nu este hobby, ci afacere. Am incercat sa le explic ca eu chiar faceam bijuterici sau posete si tot ce mai faceam eu atunci, din dorinta de a ma relaxa, pentru ca imi placea. Si ca mi se pare o adevarata minune ca ceea ce fac cu atata drag, sa placa si sa se si vanda.
    Eu cam asa vad lucrurile. Chiar si acum, cand nu mai am atata timp ca sa lucrez, cand vreau sa ma relaxez, bijuteresc. Cei care ma cunosc stiu ca, atunci cand apare ceva pe site, proaspat confectionat, e clar ca sunt obosita, sau nu am avut cea mai buna stare. Placerea si modul meu de a ma relaxa, se vand. Nu e un pacat. E un fel de…corolar.

  14. danusza says:

    Pentru mine este deocamdata un hobby. Sper sa se transforme in curand si intr-o mica afacere :)

  15. bizadea camelia says:

    felicit echipa Ilovehandmade pentru tema aleasa ,mi-a placut foarte mult articolul ! !FELICIT TOTI PASIONATII DE ACEST FRUMOS HOBBY !

  16. anna says:

    Dupa parerea mea toti cei care “lucreaza”, daca pot sa spun asa, in acest domeniu si-au pus macar o data acele intrebari.
    Pentru mine totul a inceput ca un hobby. Am descoperit frumusetea handmade-ului prin intermediul unor doamne extraordinar de talentate de la o fundatie, unde activez ca voluntar. Acolo avem 3 ore pe saptamana in care ne dedicam complet acestei arte si uitam de tot ceea ce era in jurul nostru. Ne adunam mai multi voluntari si facem tot felul de lucruri traznite. Din dorinta de a face un bine am invatat cum sa ne perfectionam in modelarea pastei FIMO, cum sa pictam pahare sau cum sa insiram, intr-un mod estetic, margelele pe ata.
    Da, la un moment dat m-am gandit daca nu cumva era si un moft. Si da, este si un moft pentru ca este singurul mod prin care pot sa creez ceva ce nimeni altcineva nu poate; modelul se poate copia, dar nu va arata niciodata la fel ca orginalul.
    O afacere? Se poate spune ca este si o afacere, dar ceea ce o face sa nu fie o afacere obisnuita este faptul ca nu se castiga doar bani si nu se vand doar produse, Se castiga respect pentru munca depusa si se vand mici bucati de arta, fiecare purtand cu ea o mica amintire de-a creatorului.
    E frumos sa stii ca munca depusa este apreciata si atunci cand vezi pe cineva care iti poarta creatiile te simti si mai bine. (spun din proprie experienta)
    Asa ca raspunsul meu la toate cele trei intrebari este: da. Pe rand sau in acelasi timp “arta noastra” este un hobby, un moft, mai tarziu concretizandu-se chiar intr-o afacere.

  17. maria says:

    Eu, de cand ma stiu am avut in mana foarfece, ac, ata.Niciodata nu mi-au adus profit , insa trebuie sa ma gandesc serios la acest aspect.Daca eu sunt in stare sa migalesc o luna la un produs…doar ca sa il fotografiez la sfarsit si sa il admir..inseamna ca asta e pasiune.Daca citesc pe chipul privitorilor uimire, inseamna ca ma pricep…Atunci sa fie si afacere!

  18. ketza says:

    Buna ziua,
    Va intreb si eu, ca un necunoscator in ale “mesteritului”, daca e ciudat sa incep acum sa ma initiez ale handmade-ului … Am deja niste ani, un loc de munca unde nu pot sa spun ca dau randament maxim si foarte multa dragoste de frumos…
    Pasiunea mea dintotdeauna a fost scrisul dar timpul mi-a pus “frana”, desi, din placere, mai scriu cate un acrostih celor dragi.
    Mai nou am inceput sa citesc despre modelaj, in special despre cel din lut polimeric. Mi-ar placea sa incerc, dar nu gasesc nicaieri in orasul in care locuiesc (Piatra Neamt). Nu stiu daca se va transforma in hobby sau e doar curiozitate, dar simt ca trebuie sa incerc, cu atat mai mult cu cat v-am descoperit si pe voi, cei de aici…

  19. Draga mea,

    Fie ca iti vine sa crezi sau nu, sunt sigura ca prin framantarile tale au trecut multi dintre cei care au ales calea artizanatului. Sunt persoane care creeaza pentru a-si umple cu ceva timpul liber si pentru a sparge rutina, dar si persoane care fac asta ca un ‘job’, zi-de-zi. Sunt plusuri si minusuri in ambele variante, insa asta este la latitudinea fiecaruia.

    Nimic cu se compara cu emotiile inceputului, asa ca nu pot decat sa te sfatuiesc sa iti urmezi aceasta dorinta si vei vedea tu daca se transforma in mai mult sau ramane o simpla pasiune. La urma urmei, poti crea pentru tine si cei dragi ;-)

    In ceea ce priveste materialele de care ai nevoie. totul se gaseste si pe internet. Acesta este doar unul dintre site-urile de unde poti comanda si comanda iti vine prin posta: http://www.margele.net

    Spor la treaba si asteptam noutati!

  20. Andreea says:

    Eu intotdeauna am simtit ca pot face ceva cu “manutele-astea doua” dar nu stiam niciodata cum, ceea ce imi ingreuna foarte mult situatia di de obicei renuntam, crezand ca este doar un moft de a iesi din banal, insa pe la inceputul anului asta am descoperit fimo. Da, pana atunci nici ca auzisem de chestia asta miraculoasa. Cand am descoperit ca este si accesibila, mi-am zis ca a venit si momentul meu. Am inceput sa modelez poate numai pentru a-mi hrani “orgoliul” rsnit de la atatea esecuri, insa incet, incet am devenit dependenta de culori, forma, textura, idei. Mergeam pe strada fara sa vad ce e in stanga si in dreapta, gandindu-ma la ce o sa modelez cand ajung acasa. Pe parcurs, mi-am luat inima in dinti si le-am aratat colegelor de la facultate ce fac si au fost incantate, asa ca au vrut sa cumpere de la mine. Eu nici macar nu ma gandisem la asta, insa mi-a placut ideea si am vazut-o ca pe o solutie de a strange bani pentru noi materiale.
    Din nefericire pentru mine, lucrurile nu au mai mers asa cum speram, iar acum ma chinui din rasputeri sa imi promovez blogul si totusi nimeni nu vrea sa mai cumpere nimic. Si asa incep sa imi ridic interbarea daca ce am facut eu a placut cuiva sau au cumparat doar pentru ca le-am facut eu? Mai are rost sa mai fac asta pentru ceilalti, sau sa o pastrez numai pentru mine?
    E greu sa descrii si sa incadrezi magia asta de a face TU ceva, care este apreciat si dorit. Nu poti sa explici in cuvinte cum te simti, la fel cum nu poti sa explici ce dezamagire simti cand nu mai faci ceva dorit si apreciat :(

  21. ketza says:

    Va multumesc pentru incurajari!
    Deja am inceput sa-mi pun degetele la treaba!
    Deocamdata incerc, ma familiarizez, tatonez… insa este o senzatie extraordinara.
    Sper sa ma tina avantul :) .
    Multumesc din nou!

home | top